"Dupa aceea Brain pluti mai departe. curand zari o insula unde o mare multime de oameni radea in hohote cu gura pana la urechi. se uitau cu totii l brain si la insotitorii lui, fara a inceta sa rada ca sa poata vorbi. radeau neintrerupt, uitandu-se drept in fata navigatorilor. brain trimise pe insula un om dintre ai sai, iar acela se si alatura numaidecat gloatei si incepu sa rada si el, uitandu-se la navigatori.brain ocoli toata insula de mai multe ori, si de fiecare data, plutind pe langa omul acela, ai sai cautau sa intre in vorba cu el, insa el nu dorea sa intre in vorba cu ei si nu facea decat sa priveasca drept in fata si sa rada in hohote. numele acelei insule este insula bucuriei"-saga Imram Brain maic Febail. kernbach face o asemanare intre miturile celtilor si mitul de obarsie greaca despre Insula Fericitilor.

mi-au placut mereu povestile. si istoria. cunoscuta si necunoscuta. reala si fantastica. masurabila si nemasurabila. miturile ma fascineaza. nu doar povestea in sine, cat faptul ca se aseamana intre ele...desi apartin unor popoare diferite, despartite nu doar prin distante de netrecut, cat si prin milenii de existenta...indienii, celtii, getii, egiptenii, chinezii, grecii, asirienii, babilonienii, sumerienii...au mituri care se inrudesc. cum e posibil? cum e posibil ca unele constructii sau cunostiinte astronomice, medicale...sa se asemene asa? o domnisoara profesoara :)))) de istorie a sugerat ipoteza unor extraterestrii. nu mi-a venit sa cred ca aud asta din gura ei. am ajuns acasa si i-am povestit lu' tati. om cu capul pe umeri. raspunsul m-a socat: cum altfel iti poti explica?...hmm, nu stiu.

astazi o prietena cu care am f f f multe in comun mi-a spus ca ii place sa citeasca din cand in cand ce scriu. mi-ar placea si mie sa citesc ce scrie ea :) cori, inscrie-te...comenteaza...cum iti explici???