in primul rand vreau sa-mi amitesc mie si voua, cei care cititi, ca protestez. in buzau a fost ucisa o pisica. amintiti-va! si scrieti despre asta, ca toti cei care va citesc sa afle...
apoi...idei imprastiate
de exemplu, ieri am aflat ca sunt septari ai caror prize sunt imposibile :))))... cam abstracta fraza, nu? cei care au incercat vreodata sa se catere o sa inteleaga
unii serpi morti mai pot musca
inca o data, televizorul poate instrui...dar de cele mai multe ori alege calea mai simpla, a detaliilor eronate. de multe ori observ inadvertente in jurnalul de stiri, in emisiunile culturale. si ganditi-va ca nu sunt eu in masura sa le decodez pe toate. pentru ca si asa stiu putine...dar cei care stiu multe? intr-o emisiune pe realitatea, mihaela radulescu vorbea despre cartea lui patrick suskind, parfumul. din fericire, am citit-o si m-am strambat putin la auzul cuvintelor mesterite ale moderatoarei...imi amintesc doar ca a spus la un moment dat cum ca parfumul fetelor brunete l-a impins pe erou sa isi compuna esenta perfecta. nu erau brunete, imi pare rau, ci roscate...astfel de greseli se strecoara peste tot...de-aia nu putem fi profesionisti.
dar televizorul m-a educat intr-un mod pe care prea tarziu l-am descoperit...serialele mi-au impus un ritm al cititului diferit si absurd, din care insa nu pot iesi: nu pot citi o carte pana la sfarsit. citesc selectiv. azi ceva, maine altceva, poimaine ma intorc la ce am citit prima oara. alternez, pentru ca asta mi-a fost educatia...si din pacate nu pot sa ma dezvat. acum, spre exemplu, inca mai citesc convorbirile cu octavian paler, mai am 50 de pagini din ciuma lui camus, pe care le-am pastrat pentru cea mai ploioasa zi de noiembrie, am inceput cu patima ideile religioase ale lui eliade...trebuie sa am curajul sa sfarsesc piesa lui fuentes, toate pisicile sunt negre( moctezuma inca este conducatorul neinvins),...si, pastrez placerea unui veac de singuratate pentru zilele de...singuratate :). tare mult as vrea sa incep si un tolstoi, dar m-as uri pentru ca am fost incapabila sa il savurez dintr-o data...
astazi doua pagini din "convorbiri" mi-au dat impresia, din nou, ca imi citesc gandurile, poate singurele imuabile..."ma pot amagi cu perspectiva unei vieti de apoi doar cand ma gandesc ca aceasta ar fi ultima sansa de a-mi revedea parintii si sora"- o. paler
"noaptea, cand nu pot sa dorm, ma gandesc la vacantele petrecute odinioara la mare din care ma intorceam avand culoarea barbatilor pictati de gaugain in tahiti"-o.paler.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
nu erau toate roscate... cele mai fascinante erau roscate dar in lipsa de roscate ca de nu gasesti la tot pasu' asa frumuseti mai "storcea " parfum si dintr-o satena ... da intra-devar cartea e poate cea mai buna pe care am citit-o recent, o minunata alegorie si nici ecranizarea nu se lasa mai prejos. sper ca nu ai vazut inca filmul ca sa vii la mine sa il vezi .
eh cum crezi ca se termina "ciuma"? evident trece maladia...dar nu-i nevoie sa citeste cartea pana la sfarsit daca cunosti filosofia lui Camus...ce e ciuma Sandra ? metafora cui ? cat despre lectura selectiva , sa stii ca si marile genii tot asa citeau avizi sa citeasca cat mai mult; eu nu cred ca televizorul e de vina ci firea ta mereu in cautare de mai mult .
alex, roscate, roscat...mai stii roscatul iuliei?...ce baieti frumosi sunt prin campina :P
ai dreptate in tot ce scrii. filmul nu l-am putut vedea, chiar daca a stat mult timp in calculator...stii ca eu imi pastrez filmele de suflet, pentru a le revedea chiar si de o suta de ori daca e nevoie, ca sa imi revin...cat despre camus, am pastrat sfarsitul pentru ca sunt indragostita de autor si doar asta imi lipseste ca ziua ploioasa de noiembrie sa fie perfecta
Trimiteți un comentariu