batranei...va iubesc

merg pe strada si zambesc involuntar cand vad batraneii...cu pantalonii lor de culoare inchisa, cu camasa alba, in dungi si cu maneca scurta, cu fata zbarcita, ochi razand si mers sleampat. Pe caldurile astea, cei mai boemi au palarie de paie, de toate formele si marimile, in timp ce pragmaticii se multumesc cu sepcuta, cumparata de nevasta sau primita in dar de la copii...dar toti sunt la fel, toti...ca mai are cate unul o vesta, sau curea( de cele mai multe ori maro) diferita, sau o servieta in mana, pe care o poarta sub brat...indesata cu actele pe care in semn de revolta le mai tin cu ei ca sa isi sustina cauza, pe la diferite institutii, casierii, ghisee, in general locuri in care cu siguranta gasesc cucoane care isi omoara timpul certandu-se cu ei sau explicandu-le ce nu au inteles. Preocuparile batraneilor par a fi tocmai astea...actele, care ii ancoreaza inca in realitatea momentului, TV, care, prin talk-show-uri, le hraneste spiritul acid de rebeliune si le domoleste sentimentul de scarba fata de o tara decazuta si corupta:"ai vazut si matale ce i-a facut tuca lu basescu?..las...bine i-a facut", si...COPIII...copiii si nepotii...cat pot fi de fericiti cand isi tin nepotii de mana...atunci au ochii limpezi, clari, curatati de apa lacrimilor...