am luat vacanta...aproximativ :)
primul post: titanic.
Un film pe care l-am vazut de 50 de ori. Si nu am nici un motiv sa exagerez. Trebuie sa fie asa...este filmul pe care l-am vazut prima oara in sala de cinema, pe care l-am iubit de la inceput. cadn am venit acasa in ziua aia am ascultat celine dion pana seara tarziu. si mi-am imaginat o alta poveste. titanic inseamna pentru mine mai mult decat orice alt film. pentru ca titanic are o poveste...si se insira asa:

eram mica si vazusem in viata mea un singur film la cinema-lumina zile(daylight), tradus straniu "panica in tunel"- cu parintii la mare la cinema albatros. imi amintesc ca eram afara la joaca cand am auzit-o prima oara pe adina, o fata mai mare si deci,demna de ascultat si de bagat in seama, spunand ca de-abia asteapta sa mearga la titanic. aveam doua motive sa nu ma intereseze:1, probabil ca nu aveam cum sa ajung din moment ce nici nu stiam cum arata cinematograful nostru pe dinauntru; 2 numele filmului tesea in mintea mea imaginea grotesca a unui film despre viitor, cu titani si extraterestrii
Am fost intr-o dupa-amiaza la film cu mama mea. si voi simti mereu mirosul acelei zile. atunci, am plecat pe la iesirea de incendiu. atata lume era...de curnad, cand am facut un articol depsre cinematografele locale, administratorul nici nu a stat sa se gandeasca la numele filmului cu cele mai mari incasari. era clar nu doar pentru el, pentru mine sau pentru angajatii de-acolo, ci pentru tot orasul, pentru toti cei care au stat zile la rand la coada pentru bilete ca sa vada...titanicul.
stiti replica: titanic was called the ship of dreams. and it was, it really was...

apoi am venit acasa si am asteptat. nu stiu daca m-am mai bucurat de vreun cadou in viata mea asa cum m-am bucurat cand am primit caseta video cu titanicul. nu am vazut decat prima parte in noaptea aceea si am visat-o pe cea de-a doua. m-am trezit la sapte doar ca sa apuc sa vad continuarea inainte sa plec la scoala. asa a inceput...am facut sedinte speciale de vizionare. intr-o zi cu mamaie, intr-o zi cu tataie...daca mai prindeam persoane care nu il vazusera, eu eram oricand disponibila sa il revad...si tot asa pana cand am facut de vreo 25-30 de vizionari. cand veneam de la scoala dadeam play din instinct...filmul asta ma hranea, ma adapa :), ma completa...
de-atunci, ma uit in fiecare an la film.si plang, fara motiv, dar plang. ce s-a schimbta? am descoperit ca actorii joaca mai prost decat imi aminteam. si ca replicile sunt prostesc de amuzante. ca gradul de credibilitate se pastreaza undeva in zona absurdului...
dar si acum, spre final, am speranta ca se va termina altfel. sper ca vasul sa ocoleasca ghetarul la timp, ca barcile sa se intoarca...ca jack dawson sa nu moara in mijlocul atlanticului, ca rose sa mai traiasca pentru a-si povesti restul vietii pentru nasatulii ca mine, care uita de ei in mijlocul unei povesti de basm...
HE EXISTS NOW ONLY IN MY MEMORY...pentru ca pentru mine, titanic inseamna aproape 10 ani de povesti...de amintiri. cand il vad, ma topesc.
ultima scena: lumea aplaudand. ultimul:capitanul. apoi cerul...asta imi doresc si eu. se intelege, nu? :)

Cine a trait cel mai bine ?
Cred ca subiectul poate fi dezbatut cel mult la o emisiune de divertisment, cu nuante culturale. Cine sunt cei care au trait cel mai bine ? Ne permite istoria sa-i cunoastem ? Isi au numele incrustat in zidaria lumii sau sunt oameni normali, obisnuiti, care au stiut ce inseamna masura ?
Cat conteaza iubirea, faima, bogatia, intelectul, unicitatea, reusita, sufletul, credinta, religia, cunoasterea, fericirea ?
Care a trait mai bine ? Regele care a alergat in gradinile Versailles-ului, calatorul care a vazut lumea, bogatasul care si-a cumparat palate, batranul care a iubit si a fost iubit, tanarul care cunoste secretul secretelor, cei care sunt primii, gazdele lui Dumnezeu, insomniacul petrecaret ?

am ajuns in bucuresti, nu prea fericita. ieri am reusit sa lacrimez. doar cand am vazut troleul impachetat am scrasnit din dinti. n-am avut prea mult noroc...parca mi-era si dor de calduroasa inghesuiala, de glasul molcom al claxoanelor, de preapretiosul trafic:)) cred ca in timpul zilei orasul poate fi frumos doar impartit cu cineva.
in rest, ma gandesc inca la pisica ucisa in scara blocului.
incerc sa ma educ...era si cazul...sunt treaza de la sapte4 jumate' si ascult stirile, mixate cu a little bit of radio
si, cum sa nu?!, aud cum un copil de 10 ani s-a sinucis pentru ca mama lui s-a hotarat sa plece in strainatate sa munceasca.
ieri, la deschiderea de la poli, ''nenii'' curatau in graba frunzele si agatau agitati baloane, toootuull pentru tariceanu-asa da' tratament
ieri am vazut jeux d'enfants. aproape perfect.:) ma duc sa scriu scenarii:)))))))))

Escalator Temporarily Stairs.

inca protestez. deja am trimis la toti cunoscutii petitia, asa ca sper ca o sa semnati. ganditi-va, datorita unei noi legi, criminalii de animale will have to think again...or else...de-abia astept momentul :)
aseara l-am vazut pe botezatu intr-o emisiune. sincer, nu ma impresioneaza personajul. sunt ignoranta, nu-i cunosc creatiile, iar stilul lui personal ma cam lasa rece. dar ma distreaza de fiecare data cand il vad pe undeva intr-o emisiune, pentru ca reuseste sa se "abtina hilar". de cele mai multe ori este confruntat cu imaginea unor persoane prost imbracate si se stramba, are o grimasa atat de nostima, de parca il rachaie asa, adanc, in miezul simtului sau estetic. cred ca in sinea lui este mai scarbit de romanul asta insipid, searbat, decat de tiganii care asorteaza cycalmen( sper ca asa se scrie) cu verdele crud- macar aia se exprima, au cel putin dorinta de a iesi in evidenta-si , pana la urma, sunt originali. anyway, persoana cu pricina, cea prost imbracata, era laura codruta kovesi, de care dl botezatu nu a auzit, dar pana la urma de ce s-o fi facut?
in aceeasi emisiune in reluare,nocturna, pentru ca eu am insomnie si privind televizorul de-aproape sper sa obosesc si sa adorm, s-a adus in discutie expresia arhicunoscuta: cine a aparut primul, oul sau gaina? eu cred, desi nu stiu pentru cat timp, ca gaina. e de fapt doar o modalitate fungibila(ca muream sa folosesc cuvantul, de cand l-am auzit intr-o emisiune) de a intreba: in ce crezi, in creatie sau in evolutie? eu cred in creatie, in mituri si intr-o lume spirituala. da, da...gaina bate-o vina...

un post scurt: iubesc marea neagra. de fapt, iubesc Marea Neagra. si asta pentru ca o respect :). este, cred, unicul loc in care te poti bucura de libertate. poti sa zbori, nu? :) mediterana, excesiv de curata, recunosc, este prea sarata pentru mine. la fel si atlanticul. in plus, trebuie sa fii nebun sa astepti fluxul in fiecare dupa-amiaza, oricat de puternice ar fi valurile apoi. dar Marea Neagra este perfecta. si, poate, cand comportamentul nostru se va schimba, va fi si curata. poate tot atunci alta ne va fi mentalitatea. nu o sa ne mai blamam litoralul, ci o sa-l iubim. pentru ca este unic. prin Marea Neagra.

idei imprastiate

in primul rand vreau sa-mi amitesc mie si voua, cei care cititi, ca protestez. in buzau a fost ucisa o pisica. amintiti-va! si scrieti despre asta, ca toti cei care va citesc sa afle...
apoi...idei imprastiate
de exemplu, ieri am aflat ca sunt septari ai caror prize sunt imposibile :))))... cam abstracta fraza, nu? cei care au incercat vreodata sa se catere o sa inteleaga
unii serpi morti mai pot musca
inca o data, televizorul poate instrui...dar de cele mai multe ori alege calea mai simpla, a detaliilor eronate. de multe ori observ inadvertente in jurnalul de stiri, in emisiunile culturale. si ganditi-va ca nu sunt eu in masura sa le decodez pe toate. pentru ca si asa stiu putine...dar cei care stiu multe? intr-o emisiune pe realitatea, mihaela radulescu vorbea despre cartea lui patrick suskind, parfumul. din fericire, am citit-o si m-am strambat putin la auzul cuvintelor mesterite ale moderatoarei...imi amintesc doar ca a spus la un moment dat cum ca parfumul fetelor brunete l-a impins pe erou sa isi compuna esenta perfecta. nu erau brunete, imi pare rau, ci roscate...astfel de greseli se strecoara peste tot...de-aia nu putem fi profesionisti.

dar televizorul m-a educat intr-un mod pe care prea tarziu l-am descoperit...serialele mi-au impus un ritm al cititului diferit si absurd, din care insa nu pot iesi: nu pot citi o carte pana la sfarsit. citesc selectiv. azi ceva, maine altceva, poimaine ma intorc la ce am citit prima oara. alternez, pentru ca asta mi-a fost educatia...si din pacate nu pot sa ma dezvat. acum, spre exemplu, inca mai citesc convorbirile cu octavian paler, mai am 50 de pagini din ciuma lui camus, pe care le-am pastrat pentru cea mai ploioasa zi de noiembrie, am inceput cu patima ideile religioase ale lui eliade...trebuie sa am curajul sa sfarsesc piesa lui fuentes, toate pisicile sunt negre( moctezuma inca este conducatorul neinvins),...si, pastrez placerea unui veac de singuratate pentru zilele de...singuratate :). tare mult as vrea sa incep si un tolstoi, dar m-as uri pentru ca am fost incapabila sa il savurez dintr-o data...
astazi doua pagini din "convorbiri" mi-au dat impresia, din nou, ca imi citesc gandurile, poate singurele imuabile..."ma pot amagi cu perspectiva unei vieti de apoi doar cand ma gandesc ca aceasta ar fi ultima sansa de a-mi revedea parintii si sora"- o. paler
"noaptea, cand nu pot sa dorm, ma gandesc la vacantele petrecute odinioara la mare din care ma intorceam avand culoarea barbatilor pictati de gaugain in tahiti"-o.paler.

mai tine minte cineva ca in buzau a fost omorata in bataie o pisica? vag, poate. ei bine, oricat de trecatoare sunt vestile astea care ne trec prin fata ochilor, aceasta nu o sa produca doar un zgomot fals. daca vrem, se va transforma in vijelie. de aceea protestez. si nu sunt singura.
cei care au ucis pisica probabil ca au scapat deja. si asta pentru ca nu exista o lege sa ii pedepseasca. unora li se pare absurd gestul: cum sa mai vorbesti inca despre asta? acum, la atatea zile dupa ce s-a intamplat. asa ne-am obisnuit. sa uitam. sa ramanem pasivi. sa nu ne pese, sa nu ne intereseze. pentru ca suntem deja o societate "incercata". de ce? pentru ca urmarim "telenovelele noastre de toate zilele". din pacate, dragilor, ora 17:00 ne transforma in hamesiti ai crimelor, violurilor, tragediilor de tot soiul. viata bate filmul, nu? ei bine, filmul ne ia prin invaluire si foarte curand, viata nu mai are valoare. cum spuneam, asa ne-am obisnuit. haideti sa aratam ca totusi filtram, raspundem, reactionam la mesajele primite. ca ne afecteaza si ca vrem sa facem ceva. vreau sa analizez doua replici primite de la prieteni in legatura cu acest subiect:
1. nu spun ca sunt de acord cu aia, dar nu face o tragedie din asta....exista oameni fara aparare.....care sunt omorati de catre alti oameni...aia este o tragedie.
sunt de acord. nenorocitii care omoara cu voie un seaman marita inchisoarea. si din fericire, exista o lege care sa ii pedepseasca. poate ca executarea pisicii nu este o tragedie, dar este un semnal de alarma. exista in romania institutii care protejeaza drepturile animalelor. ne trebuie o lege.
2. si eu omoram pisici cand eram mic...
marturisirea, oricat de cruda mi se pare, e bine venita. pentra ca implicit urmeaza intrebarea: acum ai mai face-o? cei trei elevi de liceu sunt adolescenti. nu mai gandesc infantil. gandesc matur. si daca asta inseamna matur pentru ei, atunci va rog sa protejati cetatenii si sa le dezvaluiti numele. dca voi nu ii izolati, atunci macar sa avem noi sansa de a ne izola de ei.
mai jos sunt blogurile celor care au mai scris despre asta...si care vor sa protesteze. timp de doua saptamani, voi mai posta si eu ceva similar. nu ar fi extraordinar daca toti am face la fel? poate capata proportii. nu uitati, solidaritatea muta munti. protestati...si nu uitati...
http://www.club-fantasy.ro http://sprinkledwhitecat.blogspot.com

frumusetea mea

am promis mai demult ca o sa scriu si despre " physical appearances" si imi respect promisiunea. asadar, urmeaza my opinion on this topic, o parere nu foarte originala, as adauga. dar mai intai ma abat nitel de la ceea ce urmeaza sa disec, aici, scarbos, in fata rezidentilor...ca un doctor ce ma aflu :))))si imi vanilez simturile cu un strop de barfa...so, in final, suntem apreciate pentru ceea ce gandim, pentru ceea ce vorbim sau pentru ceea ce aratam?
de ce intreb? simplu. pentru ca ma irita aprecierile superficiale. pana la urma, de ce sorbim frumusetea fara sa o filtram? ca sa vorbesc "sense", de ce o femeie frumoasa va fi mereu mai admirata decat o femeie desteapta? aa..nu as vrea sa insuflu pareri absurde, fara valabilitate, in randul celor(putini, oricum) care citesc. de acum va spun: nu, nu sunt o complexata si da, cred ca sunt frumoasa. dar trec beyond this petty conventions si ma intreb...cat timp ne vom mai scalda in superficialitate? take condoleeza for example- nu e suficient ca a ajuns unde este, trebuia neaparat sa aiba si un fund ferm, remarcat si comentat de politicieni, nu?
privesc in jur. ce vad? tipi imaturi care ignora fete urate si le pupa in biiippp pe cele frumoase. "mama, ce urata e aia!" da ce? e vina ei ca arata asa. cu ce e mai breaza a frumoasa decat a urata?
asa, pentru ca vorbeam de o promisiune, o sa expun si perceptia mea asupra frumusetii adevarate, aia care depinde de noi, ca personalitati si nu de mama natura, care ne inzestreaza cu anumite calitati pentru care nu avem nici un merit. pentru mine, frumusetea vine din fiecare. andrei rade cand ii spun ca fiecare om este frumos in felul lui. el nu vede. frumusetea se naste din gesturi. din priviri. din surasuri. din idei. din tabieturi. din manii. din placeri. cineva, nu dau nume :), mi-a spus, atunci cand "l-am certat" pentru ca abera( frumos, ce-i drept) despre funduri, sani si alte cele...ca intr-adevar observa frumusetea si putin mai neconventional. la mine, spre exemplu, a zis ca a "sorbit" momentul cand am baut dintr-o sticla...i-a placut lui un anumit gest, o privire... a vazut si dincolo...as vrea sa ma reflect diferit in ochii tuturor, sa fiu pentru ei o succesiune de imagini, noi si vechi, care sa ma faca unica, sa imi creeze o alta frumusete. frumusetea mea.

pentru o pisica

cand eram copil ma jucam de-a mama si de-a tata. fara prostii. nici nu ne treceau prin cap. pana la urma, cand tot ce vrei este sa aduni cat mai multe frunze si flori, ca sa ai din ce face mancare pentru aia micii, (plecati la scoala-pe undeva la leagane, doi pasi mai incolo de scara unde toci responsabil, cu o piatra inverzita, frunzele pentru tocanita) cand esti atat de ocupata incat nu iti mai ramane timp sa dai si cu matura, sa aprinzi si cuptorul de jucarie, sa si amesteci namolul pentru prajitura, repet...cand toate preocuparile tale se rezuma la jocul pe-afara, esti prea curat ca sa gandesti la un joc de-a mama si de-a tata obscen. atunci, cand croiam puritatea si o imbracam stingher, lumea era altfel. vara era altfel. am trecut si acum pe langa scara-bucuatarie. si nu mi-a mai fost asa de cald...poate ptr ca a disparut croiala...cam pe vremea asta, cu cateva zile inainte de inceperea scolii, noi, mamele, tatii si copiii, am facut ceva ce nu am sa uit vreodata...ne-am ingropat pisica. si ce am mai plans. tin minte si acum...fusese oparita, parca, si murise in timpul noptii la culcusul ei. ne-am adunat toti intr-o gradina, am inchis-o intr-o cutie de carton, am acoperit-o cu pamant, am plans-o si am plecat. m-am gandit la ea restul vacantei.inca ma mai gandesc...

din categoria: "mai, toata lumea scrie mult pe blog, eu de ce nu as face-o?"
stiti,nu, ca life is like a box of chocolate? eu am una mai tare: llife is like a pool table. de ce? de-aia...ca asa VREAU EU ( de la becali o speciala pentru toti copiii incapatanati si imaturi)
life is like a pool table. as I see it...a bit green and straight :)la biliard joci cum joci si-n viata. toti sunt neindemanatici la inceput. multe calcule, logica, si noroc.
1.e o tehnica in toate...nu toti pot sparge bilele cu putere, putini reusesc sa mai si bage ceva. acum, daca bagi una plina si alta goala, ghinion...asa faci si-n viata...o reusita, un esec...ce face omul cu mana lui se numeste lucru manual, nu? :))
2.sunt mai multe tipuri de jucatori.cei care cunosc si reusesc, cei care gandesc, cei care stiu ce trebuie sa faca si nu reusesc, cei care doar incearca, cei care rateaza, cei care baga bilele la intamplare...ohohooo..si multi altii...
3. castigi pentru ca ti se asaza bilele cum trebuie...ei sunt norocosii, invidiatii, banosii; castigi pentru ca ai jucat cu cap...ei sunt cei care calculeaza, care privesc in perspectiva, care nu se hazardeaza; castigi ptr ca stai bine cu tacul...ei sunt cei care fac perfomanta, care se antreneaza, experimentatii; castigi pentru ca e adversarul mai slab...aici, depinde la ce nivel joci si ce tel vrei sa atingi...ei sunt cei care dau examene, care avanseaza, care promoveaza; castigi pentru ca a bagat celalalt neagra...sunt cei care isi acumuleaza averea pe spinarea altora, profitori, traiesc precar,nesigur; castigi pentru ca adversarul a bagat si alba dupa ce a bagat neagra...ei sunt ratatii imbogatiti, nonvalorile; castigi pentru ca celalat are trei ratari...cei care sunt chibzuiti, atenti, traiesc cu masura...castigi pentru ca risti, castigi pentru ca esti cel mai bun, castigi tr ca meriti etc
4.unii doar stau pe margine, altii joaca
5.se urmeaza reguli, respectate mai mult sau mai putin...se negociaza: ''stăm uniţi, umăr la umăr, cu lacrimi în ochi: „Pe-aici nu se trece!“. Foarte curînd, apar, totuşi, nuanţele… La o adică, se poate trece. Putem negocia. Nu pentru că am fi gata să ne trădăm pe noi înşine: dar ne pricepem să boicotăm istoria. Cînd unii vor să treacă, ne retragem, pitit, la munte. Iar acei dintre noi care sînt gata de sacrificiu ne plac mai curînd ca statui şi ca texte de manual. În timpul vieţii, ne cam irită: sînt prea radicali, n-au simţul relativităţii, nu vor să priceapă că „nu dau turcii“, că lucrurile se pot aranja şi altfel, că e o prostie să te lupţi cu morile de vînt. O mare fractură apare la orizont: există români proşti şi români deştepţi. Românii deştepţi se descurcă, fără prejudecata solidarităţii naţionale. „Cel vrîncean“ se înţelege perfect cu „cel ungurean“ ca să mi-l omoare pe „cel moldovean“. Ştefan cel Mare se luptă vitejeşte cu turcii, dar şi cu Vlad Ţepeş.''( Andrei Plesu)
6.se triseaza...viata e plina de asa ceva
7. se joaca la mai multe niveluri. biliardul e corect.incepator fiind,in jocul cu un avansat n-ai nici o sansa.
8.sunt jocuri dusmanoase, jocuri care te relaxeaza, jocuri la dublu...lupti pentru castig, pentru unicitate si intaietate...sau pur si simplu iti place ce faci, jonglezi fericit si linistit in viata...sau esti solidar, coechipier...
9.se joaca cu manta...oamenii invata smecherii, sunt maestri in diversiuni, studiaza, reflecteaza si aplica :)
10.si daca tot vorbim de smecherii, exista samani, care baga toate bilele dintr-o lovitura, care vrajesc masa si bilele intr-o suita de rituri necunoscute noua, neofitilor...cei care detin, intr-adevar, toata puterea, topul, spuma, viata insasi :))

cliseul de 10 este fara voie...neintentionat...doar ca nu+mi mai vine nimik...

eu am realizat ca nu am blogroll, desi sunt multe bloguri pe care le citesc si imi plac...deh, tehnica, bate-o vina...imi pare rau ca dupa mine nu mai e nimic si ca trebuie sa faceti back :(

$5100.00The Cadaver Calculator - Find out how much your body is worth.

Completely Free Personals from JustSayHi

I am 48% Addicted to Coffee

JustSayHi - A Free Dating Website

iulik, scuză-mă de furt, dar l-am mai găsit pe un blog si nu m-am putut abţine...când l-am făcut la tine parca mi-a ieşit mai mult...hmm, I should start drinking more coffee

" Este un singur lucru mai rau decat sa se vorbeasca despre tine, acela de a nu se vorbi"Oscar Wilde
Dorinta de a fi celebri, de a fi, chiar si criticati urat, dar de a fi...in ochii lumii si pe buzele tutror si de a nu cadea intr-un colt umbros, ferit de priviri si de cuvinte, ne plaseaza intr-o cetate a renumelui pe care o ferecam cu lacate poleite in aur.
Vreau sa intru intr-un partid. Poate doar asa pot avea o sansa in Romania. Problema acum sta in alegerea partidului, destul de...delicata, de altfel. Am doua variante, doua surse de inspiratie: realitaea si istoria. Ce aleg? Istoria, bineinteles. Voi rasfoi o carte ce mi-a fost recomandata acum un an, interpretez, gandesc si aleg. Pot apela oricand si la simturi. Ce? Nu vad coruptia? Oricine o duce bine in oras e pesedist. Depinde insa ce te atrage si ce ti se pare respingator. Te ademeneste valoarea sau banul? Eee, desi cred in continuare ca cei care au furat cel mai mult sunt "stabii" vechi si noi din psd, admit ca " hotie" scrie pe fruntile tuturor. De-aia se comporta nestanjenit: ca nu se vad, poate doar in oglinda, cand oricum stiu pe cine privesc, cunosc in detaliu persoana reflectata ( poate, paradoxal, voi alege psd- pentru partid, pentru principii). Ca sa nu zica lumea ca sunt de-a lu' base, va povestesc ce zice mamaie...o votanta dezamagita: "Sandra, m-a convins cand a spus: "Ne vedem la tepe"...eu m-am dus, nu a venit". Si uite asa, subscriu: In Romania de azi se practica politica buzunarului si prostirea cetateanului...prostirea prostimii, de ce nu?

foc si sange

da...a mai trecut o zi...pe scurt, cam tot ce nu ti-ai dori la majoratul tau i s-a intamplat lu' cosmi. scandal, politie comunitara, prostie, multa prostie, iar politie comunitara, iar prostie ( ca deh, asa e pe la noi)...un deget rupt-al lui andrei :) - cearta, nervi, fuga pana la spital, doctori, bandaje. sa comunici, n-ai cu cine, ca si interlocutorul trebuie sa scoata doua-trei cuvinte, legate cat sa se formeze acolo o fraza de-nteles. deci, n-ai cu cine. asa ca lasam politaii la usa, ca stalpii, sa rupa maini, degete, sau ce-or mai apuca, ii scuipam- in gand, c-ar fi jignire altfel-si mergem mai departe. pentru scena din aceasta seara, acord cu mandrie premiul special, POLITIEI COMUNITARE TG-JIU, pentru ca este o forta de necontrolat. pentru muschi si pentru ...atat...pentru muschi. cu zeflemea va voi vedea de-acum incolo. felicitari!!!!

Pufulet sau Ingrid?

Naturalete sau stil?
Cand eram mai mica, ma jucam, ca noi toti, sunt sigura, de-a desenele.cum ce desene? desenele animate...pana la sailor moon(parca asa,nu?), am trecut prin captain planet...si retele salbatice (sper ca erau rate si nu gaste)Ma identificam cu personajele-nu acceptam niciodata sa fiu altceva decat wind sau, daca era deja luat postul de altii mai mari, ma multumeam si cu gaia. cand venea vorba de disney, eu aveam parul frumoasei din padurea adormita, buzele rosii ale albei ca zapada, rochia lui belle, fata cenusaresei...daca m-as duce la un psihiatru acum, cred ca mi-ar explica cate putin despre mine avand ca reper alegerile mele. dar cand eram mica aveam o problema: nu ma puteam hotari intre pufulet si ingrid( cata siguranta in scrierea unor nume pe care nu le-am mai rostit de 15 ani-cred ca astea sunt). pufulet si ingrid din ratele(gastele) salbatice. daca alegeam pufulet si era altcineva ingrid, eram nervoasa...si geloasa tot jocul.si invers. ma gandesc la ele acum. inca o data, nu ma pot hotari ce vreau. pufulet era alba, frumoasa, dulce, copilaroasa. ingrid-matura, finuta, sigura pe ea, rautacioasa, stilata :). desi, acum, ca si atunci, cred ca sunt ingrid la interior si pufulet la exterior :)) bine, i'm talking about the essence of the characters, se intelege, nu? :))))))

sunt pudica. multi imi spun. dar nu asa cum cred ceilalti. rusinea nu imi este provocata doar de complexele trupului, ci si de cele ale spiritului, ale inteligentei, de ce nu? pana la urma, cred ca sunt un exponent. nu al tinerilor cititi ai generatiei mele, informati si capabili, ci un exponent just al tinerilor mediocri. pana acum. dar viata continua...